Psoriazis

Psoriazisul este o boală inflamatorie cronică în care sistemul imunitar crește ritmul de reînnoire celulară la nivelul pielii. În psoriazis, stratul superficial al pielii se reînnoiește în câteva zile, nu în câteva săptămâni, iar celulele se acumulează și formează niște leziuni roșii, îngroșate, acoperite de scuame (fragmente de piele care se desprind), numite plăci.

Psoriazisul nu este o infecție și nu este contagios. Deocamdată nu există un tratament care să vindece definitiv boala, dar, la mulți pacienți, tratamentele moderne pot duce la dispariția completă sau aproape completă a leziunilor.

În Europa, psoriazisul afectează aproximativ 1–2 persoane din 100, în egală măsură bărbați și femei. Poate debuta la orice vârstă, inclusiv în copilărie, dar cel mai adesea apare la adultul tânăr.

Forma cea mai caracteristică este psoriazisul vulgar (în plăci): plăci roșii, îngroșate, bine delimitate, acoperite de scuame alb-argintii, localizate frecvent la nivelul coatelor, genunchilor, scalpului și în regiunea lombară (partea de jos a spatelui). Pe pielea închisă la culoare, plăcile pot fi violacee, gri sau de un brun închis. Pruritul (senzația de mâncărime) este frecvent.

Psoriazisul se poate manifesta și prin numeroase leziuni mici, în formă de picătură (psoriazis gutat), prin zone roșii și netede în pliurile corpului (psoriazis inversat) sau, la nivelul unghiilor, prin depresiuni punctiforme și îngroșarea lamei unghiale. Formele mai rare sunt psoriazisul pustulos, cu pustule sterile (leziuni mici cu conținut purulent, fără microbi), și psoriazisul eritrodermic, cu eritem (înroșire a pielii) extins pe aproape toată suprafața corpului.

Psoriazisul apare la persoanele cu predispoziție ereditară atunci când anumiți factori declanșatori activează sistemul imunitar. Factori declanșatori frecvenți:

• infecțiile gâtului, în special angina streptococică;
• traumatismele pielii (tăieturi, arsuri, tatuaje): leziuni noi pot apărea în zonele în care pielea a fost traumatizată;
• stresul, fumatul, consumul excesiv de alcool și excesul ponderal;
• anumite medicamente, de exemplu sărurile de litiu, betablocantele (indicate în bolile de inimă și în hipertensiunea arterială) și antimalaricele de sinteză (medicație împotriva malariei sau în bolile autoimune precum lupus);
• întreruperea corticosteroizilor sistemici poate declanșa un puseu sever (agravare bruscă a bolii); de aceea, în psoriazis se folosesc rareori.

Dacă bănuiți că un medicament are un astfel de efect, nu îl întrerupeți niciodată din proprie inițiativă, ci discutați cu medicul care vi l-a prescris.

De obicei, medicul dermatolog recunoaște psoriazisul la examenul clinic al pielii, scalpului și unghiilor. Dacă aspectul nu este clar, se examinează la microscop un mic fragment de piele (biopsie). Nu există o analiză de sânge care să confirme psoriazisul, dar înaintea unor tratamente sunt necesare analize de sânge.

• Creme, unguente și spume: dermatocorticoizi (preparate cortizonice cu acțiune antiinflamatoare), analogi ai vitaminei D3 (medicamente asemănătoare vitaminei D, care încetinesc înmulțirea celulelor pielii), inhibitori de calcineurină (preparate antiinflamatoare fără corticosteroizi, utile pe față și în pliuri) și preparate keratolitice (înmoaie scuamele).
• Fototerapie (tratament cu lumină): ședințe de NB-UVB (ultraviolete B cu bandă îngustă), sub control medical, de obicei de câteva ori pe săptămână, timp de mai multe săptămâni.
• Tratamente sistemice (comprimate, capsule sau injecții, cu acțiune asupra întregului organism): metotrexat, ciclosporină, acitretin și comprimate mai noi, precum apremilast. Metotrexatul se administrează o singură dată pe săptămână, niciodată zilnic.
• Terapii biologice: medicamente cu acțiune țintită, administrate injectabil sau în perfuzie, care blochează anumiți mediatori ai răspunsului imun (TNF, IL-17, IL-23 sau IL-12/23).

Unele dintre aceste medicamente pot dăuna fătului și nu trebuie folosite în timpul sarcinii, când se planifică o sarcină sau în perioada de alăptare. În cazul tratamentului cu acitretin, femeile care pot rămâne însărcinate trebuie să continue contracepția sigură timp de 3 ani după ultima doză, iar persoanele care au urmat acest tratament nu au voie să doneze sânge în tot acest interval. Bărbații trebuie, de asemenea, să anunțe medicul curant dacă plănuiesc să aibă un copil.

Ce puteți face acasă?

• Aplicați zilnic o cremă hidratantă sau un emolient, pentru a înmuia scuamele și a reduce pruritul.
• Urmați tratamentul așa cum a fost prescris. Întreruperea lui poate duce la un puseu, așa că discutați mai întâi cu medicul.
• Renunțați la fumat, limitați consumul de alcool și încercați să ajungeți la o greutate normală.
• Evitați traumatizarea pielii și nu smulgeți scuamele.
• Evitați arsurile solare și bronzul artificial.

De regulă, psoriazisul persistă toată viața, cu perioade de ameliorare și pusee greu de anticipat. Mulți pacienți reușesc să țină boala sub control, deși tratamentul poate necesita modificări în timp. Nu există dovezi că formele ușoare scurtează viața, dar formele severe se asociază cu un risc mai mare de boli de inimă.

Care sunt complicațiile?

Aproximativ o persoană din cinci cu psoriazis dezvoltă artrită psoriazică, o inflamație a articulațiilor și a zonelor în care tendoanele se prind de os. Anunțați medicul dacă observați umflarea degetelor de la mâini sau de la picioare, dureri de călcâi sau redoare a spatelui (senzație de înțepenire), mai accentuată dimineața, deoarece tratamentul precoce poate preveni leziunile articulare permanente.

Persoanele cu psoriazis, mai ales cu forme severe, au mai frecvent boli de inimă, diabet zaharat, steatoză hepatică („ficat gras”) și depresie. De aceea, medicul vă poate urmări greutatea, tensiunea arterială și starea de spirit.

Impactul asupra vieții de zi cu zi

Psoriazisul poate afecta încrederea în sine, relațiile cu ceilalți, activitatea profesională și somnul. Spuneți medicului dacă boala vă influențează starea de spirit sau viața de zi cu zi, deoarece se ține cont de acest lucru la alegerea tratamentului.

• Psoriazisul este o boală cronică legată de funcționarea sistemului imunitar. Nu este contagios.
• Dispariția completă sau aproape completă a leziunilor este un obiectiv realist pentru mulți pacienți.
• Spuneți medicului dacă plănuiți o sarcină.

Când trebuie să consultați un medic

Consultați un medic dacă aveți o erupție persistentă cu scuame, dacă tratamentul nu dă rezultate sau dacă aveți dureri sau umflarea articulațiilor ori redoare matinală (înțepenire dimineața), semne posibile de artrită psoriazică.

Solicitați de urgență asistență medicală dacă:

• eritemul (roșeața) se extinde pe cea mai mare parte a corpului (poate fi psoriazis eritrodermic, o formă gravă a bolii);
• apar pustule (leziuni mici cu conținut purulent) pe suprafețe extinse, cu febră sau stare de rău, inclusiv în timpul sarcinii (poate fi psoriazis pustulos generalizat);
• luați metotrexat și aveți tuse seacă apărută brusc, cu dificultăți de respirație, ori febră, ulcerații în gură, dureri în gât sau sângerări neobișnuite (posibilă reacție gravă la nivelul plămânilor sau al măduvei osoase);
• aveți gânduri de a vă face rău (pot fi semnul unei depresii și necesită ajutor imediat).

Contactați imediat medicul dacă bănuiți că sunteți însărcinată în timpul tratamentului cu metotrexat, acitretin sau alt medicament despre care ați fost avertizată, ori în intervalul indicat de medic după oprirea tratamentului (3 ani pentru acitretin). Contactați-l imediat și dacă ați luat din greșeală mai mult metotrexat decât vi s-a prescris.

Dacă urmați o terapie biologică sau un alt tratament imunosupresor (care reduce apărarea organismului), adresați-vă rapid medicului în caz de febră, tuse persistentă sau semne de infecție și cereți-i sfatul înainte de orice vaccinare.