Melasma

ICD-10: L81.1 2026-02-07 🇬🇧 English

Ce este?

Melasma este o afecțiune dobândită de hiperpigmentare, frecventă, caracterizată prin pete simetrice de culoare maro sau maro-cenușie localizate pe zonele faciale expuse la soare. Afecțiunea rezultă din producția excesivă de melanină (pigmentul pielii) în epiderm și derm, creând zone de hiperpigmentare (pete închise la culoare) adesea rezistente la tratament și cu tendință la recidivă. Denumită uneori „cloasmă" sau „masca gravidei" dacă apare în timpul sarcinii, melasma reprezintă o afecțiune cronică ce necesită abordare terapeutică pe termen lung.

Cine este afectat?

Melasma afectează aproximativ 1% din populația generală, prevalența ajungând la 9-50% în grupurile cu risc crescut.

  • Prevalența: Afectează 1 din 100 de persoane (1%) în populația generală; semnificativ mai frecventă la femeile de vârstă fertilă și la persoanele cu fototip închis
  • Distribuția pe vârste: Debutul maxim între 20-40 de ani; apare rar înainte de pubertate
  • Distribuția pe sexe: Afectează predominant femeile (90% din cazuri); bărbații reprezintă aproximativ 10% dintre pacienți
  • Factori de risc: Fototipuri cutanate închise (Fitzpatrick III-V); sarcina (15-50% dintre femeile gravide); contraceptive hormonale și terapia de substituție hormonală; antecedente familiale (aproximativ 50%); expunerea la radiații ultraviolete și lumină vizibilă; anumite medicamente (fotosensibilizante)

Care sunt cauzele?

Melasma rezultă din interacțiuni complexe între factori genetici, hormonali și de mediu:

  • Radiațiile ultraviolete: Expunerea la UV activează melanocitele (celulele producătoare de pigment) și stimulează sinteza melaninei
  • Expunerea la lumină vizibilă: Lumina albastră (lungime de undă 400-500 nm) de asemenea declanșează melanogeneza prin diversi fotoreceptori, în special la fototipurile cutanate închise
  • Influențe hormonale: Estrogenul și progesteronul stimulează activitatea melanocitară; sarcina, contraceptivele orale și terapia hormonală sunt factori declanșatori frecvenți
  • Predispoziție genetică: Antecedente familiale prezente la 40-50% dintre pacienți, sugerând susceptibilitate ereditară
  • Modificări dermice: Vascularizația crescută, infiltratul mastocitar și elastoza solară (leziuni determinate de expunerea solară) din pielea afectată contribuie la apariția și menținerea bolii
  • Stresul oxidativ: Leziunile produse de radicalii liberi și mediatorii inflamatori joacă un rol în patogeneză

Care sunt manifestările clinice?

Melasma se prezintă sub forma unor pete hiperpigmentare bine delimitate, cu contur neregulat, localizate la nivel facial.

Regiunile afectate:

  • Regiunea centrofacială (cel mai frecvent, 50-80%): Frunte, obraji, buza superioară, nas și bărbie
  • Regiunea malară: Predominant pe obraji și nas
  • Regiunea mandibulară: De-a lungul liniei mandibulare și pe bărbie

Caracteristici clinice:

  • Distribuție simetrică, bilaterală
  • Culoarea variază de la maro deschis la maro închis sau cenușiu-albăstrui
  • Petele au margini neregulate dar bine definite
  • Fără descuamare, inflamație sau simptome asociate
  • Accentuarea leziunilor în lunile de vară și ameliorare în perioada rece

Clasificarea în funcție de profunzime (evaluată prin examinare cu lampa Wood):

  • Melasma epidermică: Margini bine definite sub lampa Wood; răspunde mai bine la tratament
  • Melasma dermică: Margini mai puțin definite; mai rezistentă la terapie
  • Melasma mixtă: Asociere de afectare epidermică și dermică (cea mai frecventă)

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul este în principal clinic, bazat pe aspectul și distribuția caracteristice:

  • Examen clinic: Recunoașterea petelor hiperpigmentate simetrice în localizări faciale tipice; evaluarea formei de distribuție și a extinderii leziunilor
  • Examinarea cu lampa Wood: Lumina ultravioletă ajută la determinarea profunzimii pigmentului (epidermic, dermic sau mixt); permite o mai bună vizualizare a zonelor afectate
  • Dermatoscopia: Se observă o pigmentare brună cu aspect pseudoreticular; componenta vasculară poate fi vizibilă
  • Biopsia cutanată: Rar necesară; poate fi efectuată pentru excluderea altor afecțiuni pigmentare; evidențiază o cantitate crescută de melanină în epiderm și/sau derm
  • Diagnostic diferențial: Trebuie diferențiată de hiperpigmentarea post-inflamatorie, lentigine solare, pigmentare indusă medicamentos și alte melanodermii faciale

Ce opțiuni de tratament sunt disponibile?

Tratamentul vizează reducerea producției de melanină, accelerarea eliminării pigmentului existent și prevenirea recidivelor:

Tratamente topice (de primă linie):

  • Cremă cu combinație triplă (hidrochinona + tretinoin 0,05% + fluocinolon): Cel mai eficient tratament topic
  • Hidrochinona 2-4%: Inhibitor al sintezei melaninei; substanță depigmentantă de referință
  • Tretinoin: Accelerează turnover-ul epidermic și penetrarea hidrochinonei
  • Acid azelaic 15-20%: Alternativă pentru pacienții care nu tolerează hidrochinona
  • Vitamina C, acid kojic, arbutin: Tratamente adjuvante cu eficacitate mai mică

Tratamente orale:

  • Acid tranexamic: Tratament nou, cu rezultate promițătoare în ceea ce privește eficacitatea și siguranța
  • Antioxidanți orali (extract de Polypodium leucotomos): Fotoprotecție adjuvantă

Intervenții procedurale:

  • Peelinguri chimice (acid glicolic, acid salicilic): Îmbunătățesc absorbția topicelor și accelerează eliminarea pigmentului în exces
  • Microneedling: Crește absorbția produselor topice
  • Terapie laser: Lasere Q-switched sau resurfacing fracționat; risc de hiperpigmentare post-inflamatorie

Măsuri adjuvante esențiale:

  • Fotoprotecție cu spectru larg (SPF 50+) cu oxid de fier pentru protecție și împotriva luminii vizibile/albastre
  • Pălării cu boruri largi și evitarea expunerii solare
  • Întreruperea tratamentelor hormonale declanșatoare atunci când este posibil

Prognostic:

  • Afecțiune cronică, cu recidive, necesitând tratament de întreținere
  • Răspunsul la tratament variază; dispariția completă este rareori posibilă
  • Recidiva este frecventă, în special la expunere solară sau modificări hormonale
  • Fotoprotecția pe termen lung este esențială pentru menținerea ameliorării

Informații importante pentru pacienți

  • Melasma este o problemă estetică fără risc pentru sănătate, dar poate afecta semnificativ calitatea vieții
  • Fotoprotecția este elementul esențial al tratamentului și prevenirii recidivelor
  • Tratamentul necesită răbdare; ameliorarea vizibilă apare de obicei în 2-4 luni
  • Când să solicitați consultul medical: Apariția unei noi hiperpigmentări sau modificarea celei existente, margini neregulate sau culori multiple (pentru excluderea altor afecțiuni)
  • Strategii de prevenție: Fotoprotecție zilnică, cu creme cu factor de protecție cu spectru larg (reaplicată la fiecare 2 ore în timpul expunerii solare); îmbrăcăminte de protecție; evitarea orelor cu radiații solare maxime; se recomandă utilizarea fotoprotectoarelor cu oxid de fier pentru protecția împotriva luminii vizibile
  • Dacă doriți să începeți contracepție sau terapie hormonală, discutați cu medicul dvs. despre influența factorilor hormonali asupra melasmei
Referințe

Surse primare

  1. Pathogenesis of Melasma Explained - Ali L, Al Niaimi F (2025). International Journal of Dermatology. PMID: 40022484

  2. Evolution of Pathogenesis and Trends in the Treatment of Melasma in Last Two Decades - Sarkar R, Bansal A, Gold M (2025). Journal of Cosmetic Dermatology. PMID: 39745014

  3. Melasma: an Up-to-Date Comprehensive Review - Handel AC, et al. (2014). Anais Brasileiros de Dermatologia. PMID: 25184917

Surse suplimentare