Ce este?

Tinea pedis este o infecție fungică superficială a pielii picioarelor, cauzată de dermatofiți (grup de fungi filamentoși din genurile Trichophyton, Microsporum și Epidermophyton, care provoacă infecții superficiale, contagioase, prin digestia keratinei din piele, păr și unghii). Afecțiunea se manifestă prin plăci eritemato-scuamoase, prurit (mâncărime) și inflamație la nivelul picioarelor, în special în spațiile interdigitale (între degete) și pe tălpi. Infecția se dezvoltă mai ales în medii calde și umede și reprezintă cea mai frecventă dermatofitoză la nivel mondial.

Cine este afectat?

Tinea pedis are o răspândire largă la nivel mondial, cu o prevalență deosebit de ridicată în anumite categorii de populație.

Prevalența: Afectează aproximativ 3% din populația globală, fiind cea mai frecventă infecție fungică a pielii
Distribuția pe vârste: Incidența maximă se înregistrează între 16-45 de ani
Distribuția pe sexe: Mai frecventă la bărbați, în special la cei care practică sport sau poartă încălțăminte închisă, care nu permite ventilația
Factori geografici: Prevalență mai ridicată în climatele calde, umede și în mediul urban
Populații cu risc crescut: Sportivi, personal militar, mineri, înotători, pacienți cu diabet zaharat sau imunosupresie
Risc profesional: Incidență crescută în profesiile care necesită purtarea prelungită a încălțămintei închise, care nu permite ventilația

Care sunt cauzele?

Tinea pedis este cauzată de dermatofiți, fungi care se hrănesc cu keratina din stratul cornos al pielii:

Speciile implicate: Trichophyton rubrum (cel mai frecvent, cauzează infecții cronice hiperkeratozice), Trichophyton interdigitale și Epidermophyton floccosum
Mecanismul de transmitere: Contact direct cu suprafețe contaminate (vestiare, dușuri comune, piscine) sau transmitere de la persoană la persoană
Factori predispozanți: Umiditatea excesivă a picioarelor; încălțămintea închisă, care nu permite ventilația; igiena deficitară a picioarelor; imunosupresia; diabetul zaharat; boala vasculară periferică
Condiții favorabile: Climatele calde și umede, mediile închise și umede care favorizează proliferarea fungică

Care sunt manifestările clinice?

Tinea pedis se prezintă cu aspecte clinice variabile, în funcție de localizare și de specia fungică implicată.

Forme clinice:

Forma interdigitală (cea mai frecventă): Descuamare și macerație (piele albicioasă) între degete, în special în al 4-lea spațiu interdigital (între degetele 4 și 5); fisuri dureroase
Forma „în mocasin" (cronică, hiperkeratozică): Îngroșare și descuamare difuză a pielii tălpilor, cu aspect de „mocasin"; cauzată de obicei de Trichophyton rubrum
Forma veziculoasă (inflamatorie): Vezicule și bule (leziuni cu conținut lichid) la nivelul boltei plantare și marginilor laterale ale piciorului
Forma ulcerativă: Eroziuni extinse, frecvent complicate de suprainfecție bacteriană

Simptome:

Prurit (mâncărime), frecvent accentuat seara
Senzație de arsură, în special în spațiile interdigitale
Miros neplăcut al picioarelor, cauzat de proliferarea bacteriană secundară
Durere, în special în prezența fisurilor sau a suprainfecției bacteriene

Evoluție:

Tinea pedis debutează de obicei în spațiile interdigitale și se poate extinde la nivelul tălpilor. Fără tratament, infecția tinde să devină cronică, cu alternarea episoadelor inflamatorii acute și a fazelor cronice, hiperkeratozice.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul se bazează pe evaluarea clinică, completată de confirmarea prin examene de laborator atunci când este necesar:

Examenul clinic: Recunoașterea aspectului și distribuției caracteristice a leziunilor
Preparatul KOH (hidroxid de potasiu): Examinarea microscopică a raclajului cutanat pentru vizualizarea elementelor fungice (hife și spori)
Cultura fungică: Metoda de referință pentru identificarea speciei; rezultatele necesită 2-4 săptămâni
Diagnostic diferențial: Trebuie diferențiată de infecțiile bacteriene, dermatita de contact, psoriazisul și dermatita eczematoasă

Ce opțiuni de tratament sunt disponibile?

Tratamentul combină terapia antifungică cu măsuri preventive de igienă:

Tratament antifungic topic (prima linie):

Antifungice azolice (clotrimazol, miconazol): Aplicare de două ori pe zi, timp de 2-4 săptămâni
Antifungice din clasa alilaminelor (terbinafină, naftifină): Cure de tratament mai scurte
Ciclopirox olamină: Alternativă în cazurile rezistente

Tratament antifungic oral (în formele extinse sau refractare):

Terbinafină orală
Itraconazol oral
Rezervat infecțiilor cronice hiperkeratozice sau extinse

Măsuri adjuvante:

Pudre antifungice pentru reducerea umidității și prevenirea recidivelor
Soluții de clorură de aluminiu (pentru uscarea pielii)
Igienă adecvată a picioarelor și încălțăminte care permite ventilația

Prevenirea recidivelor:

Spălarea zilnică a picioarelor și uscarea meticuloasă, în special între degete
Utilizarea pudrelor antifungice în pantofi
Purtarea de șosete din materiale naturale și încălțăminte care permite aerisirea piciorului
Evitarea mersului desculț în spații publice (piscine, dușuri, vestiare)

Informații importante pentru pacienți

Tinea pedis este o infecție fungică frecventă, tratabilă, care necesită respectarea completă a curei de tratament și măsuri de prevenire
Tratamentul trebuie continuat până la finalizarea curei prescrise, chiar dacă simptomele se remit mai devreme, pentru a preveni recidivele
Igiena picioarelor și menținerea pielii uscate sunt esențiale pentru succesul tratamentului și prevenirea recidivelor
Când să solicitați consultul medical: Extinderea leziunilor în ciuda tratamentului topic; semne de suprainfecție bacteriană (eritem intens, tumefiere, secreție purulentă); durere semnificativă; prezența diabetului zaharat sau a afecțiunilor vasculare periferice
Strategii de prevenție: Mențineți picioarele curate și uscate; purtați încălțăminte care permite ventilația; utilizați pudră antifungică în pantofi; purtați încălțăminte de protecție în spațiile comune; tratați prompt onicomicoza concomitentă; nu folosiți prosoapele la comun

Tinea pedis